Tehnologia depășește efectul tarifelor vamale: comerțul mondial accelerează, iar globalizarea atinge un nou record

Boom-ul inteligenței artificiale a devenit un motor puternic al comerțului mondial, contrabalansând efectele tarifelor vamale și ale șocurilor geopolitice, potrivit celei mai recente ediții a DHL Globalization Tracker
Perspectivele pentru comerțul mondial s-au îmbunătățit, creșterea estimată până în 2029 urmând să depășească ritmul înregistrat în deceniul precedent
Asia de Est și Pacificul au înregistrat cea mai puternică creștere a comerțului în primele cinci luni din 2026, urmate de Europa și Africa subsahariană
Relațiile comerciale dintre SUA și China s-au redus semnificativ
Nivelul globalizării a atins un nou record, de 25,8%

București 2026: Cursa globală pentru dezvoltarea infrastructurii necesare inteligenței artificiale oferă un impuls puternic comerțului mondial, într-un context caracterizat de tarife vamale tot mai ridicate și conflicte geopolitice.

Aceasta este una dintre principalele concluzii ale celei mai recente ediții a DHL Globalization Tracker, lansată astăzi de DHL și Stern School of Business din cadrul New York University. Pe baza a peste 30 de milioane de date, raportul analizează fluxurile internaționale de mărfuri, capital, informații și persoane, oferind una dintre cele mai cuprinzătoare perspective asupra evoluției globalizării.

Aceasta este prima ediție publicată sub noua denumire DHL Globalization Tracker. Anterior, raportul era cunoscut cu numele de „DHL Global Connectedness Tracker”.

Dezvoltarea infrastructurii AI stimulează comerțul global

Raportul arată că schimburile comerciale mondiale cu bunuri au crescut mai rapid în prima jumătate a anului 2026 decât în oricare alt semestru din ultimii 15 ani, cu excepția revenirii excepționale înregistrate după pandemia de COVID-19.

Unul dintre principalii factori care au susținut această evoluție a fost cererea ridicată pentru bunurile necesare dezvoltării infrastructurii pentru inteligența artificială, precum semiconductorii și echipamentele pentru transmiterea datelor. Potrivit analizelor Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și OCDE, comerțul cu bunuri care facilitează dezvoltarea AI a generat 42% din creșterea comerțului cu bunuri în 2025, iar această pondere a ajuns la 76% în primul trimestru din 2026.

„Cel mai important factor de influență din comerțul global de astăzi este inteligența artificială – nu tarifele vamale”, a declarat John Pearson, CEO DHL Express. „Fiecare interogare în domeniul IA depinde, în cele din urmă, de logistică. Cipurile, echipamentele de rețea și numeroasele alte produse care stau la baza acestei tehnologii trebuie să ajungă la locul potrivit și la momentul potrivit. DHL conectează companiile și piețele care stau la baza acestor lanțuri de aprovizionare complexe. Ori de câte ori inovația generează noi fluxuri comerciale, rețeaua noastră globală contribuie la menținerea acestora în mișcare.”

Efectele globale ale conflictului din Iran și ale tarifelor vamale asupra comerțului mondial rămân limitate

În același timp, războiul din Iran și închiderea strâmtorii Ormuz au perturbat rute comerciale importante. Efectele au rămas însă concentrate în anumite zone. Economiile dependente de această rută au fost afectate în mod deosebit. De exemplu, valoarea comerțului a scăzut cu 37% în Arabia Saudită și cu 7% în Emiratele Arabe Unite în primele cinci luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025.

Politicile comerciale au reprezentat un alt factor de presiune. Tarifele vamale impuse de SUA au ajuns la cele mai ridicate niveluri din ultimele decenii, însă impactul lor asupra comerțului mondial a fost limitat.

Unul dintre motive este faptul că SUA au reprezentat doar 13% din importurile mondiale în ultimii ani, iar aproximativ jumătate dintre aceste importuri erau exceptate de la majorările tarifare începând cu luna august 2026. Un alt motiv este acela că majoritatea țărilor s-au abținut să adopte măsuri ample de represalii. În schimb, multe dintre ele și-au intensificat eforturile de a obține acces la piețe alternative prin intermediul unor noi acorduri comerciale.

Perspectivele pentru comerțul mondial s-au îmbunătățit, în pofida șocurilor recente Se estimează că schimburile comerciale mondiale cu bunuri vor crește în medie cu 3,4% pe an până în 2029. Acest ritm ar fi semnificativ mai rapid decât cel de 2,7% înregistrat în deceniul precedent.

„Surprinzător nu este doar comerțul mondial care a continuat să crească în pofida noilor tarife vamale și a războiului din Iran”, a declarat prof. Steven A. Altman, director al DHL Initiative on Globalization din cadrul NYU Stern’s Center for the Future of Management. „Perspectivele sunt acum mai bune decât erau înainte de apariția oricăruia dintre aceste două situații. Acest lucru ne amintește să privim dincolo de cele mai vizibile perturbări și să înțelegem motivele mai profunde pentru care comerțul rămâne atât de rezilient. Boom-ul comerțului asociat inteligenței artificiale evidențiază cererea pentru bunuri și servicii care pot fi furnizate eficient doar atunci când producători specializați colaborează dincolo de granițe. De asemenea, arată modul în care companiile se adaptează permanent pentru a menține comerțul în mișcare în pofida perturbărilor și a schimbărilor de politică comercială.”

Asia de Est și Pacificul înregistrează cea mai puternică creștere a comerțului

Dintre toate regiunile analizate, Asia de Est și Pacificul au înregistrat cea mai puternică creștere a comerțului. Valoarea schimburilor comerciale din regiune a crescut cu 24% în primele cinci luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Europa a urmat cu o creștere de 12%, iar Africa subsahariană cu 11%.

Asia de Est și Pacificul nu au înregistrat doar cea mai puternică creștere, ci și-au majorat ponderea comerțului desfășurat în interiorul regiunii. Aceasta a crescut de la 57% în 2025 la 60% în primele cinci luni din 2026. Lanțurile de aprovizionare asiatice puternice, care susțin dezvoltarea infrastructurii pentru AI, au contribuit la această evoluție.

Decuplare accentuată între SUA și China, dar fără o scindare la nivel global

Una dintre cele mai semnificative schimbări în fluxurile internaționale este slăbirea legăturilor dintre SUA și China. Cu toate acestea, impactul la nivel mondial rămâne surprinzător de redus.

De exemplu, comerțul dintre SUA și China reprezenta, la nivelul său maxim, 3,5% din comerțul mondial în 2015, înainte de a scădea la doar 1,6% în primele cinci luni din 2026. Ponderea investițiilor internaționale realizate de companii din SUA și China este și mai redusă – sub 1%. În același timp, principalii aliați ai SUA și-au menținut în mare măsură relațiile economice cu China. Aceste rezultate pun sub semnul întrebării ideea că reducerea interdependenței dintre SUA și China ar conduce la împărțirea economiei mondiale în blocuri rivale.

O analiză mai atentă arată, de asemenea, că datele privind comerțul direct subestimează dependența SUA de China. Bunurile importate în SUA din alte țări conțin tot mai multe materiale și componente provenite din China. Dacă sunt luate în calcul și aceste importuri indirecte, dependența SUA de China a scăzut doar marginal până în 2024, ultimul an pentru care sunt disponibile date.

Globalizarea atinge un nou record

Dincolo de tiparele comerciale și investiționale, raportul urmărește evoluția mai amplă a globalizării pe baza fluxurilor internaționale de mărfuri, capital, informații și persoane. Globalizarea este măsurată pe o scară de la 0% – în cazul în care nu există fluxuri transfrontaliere – la 100%, atunci când granițele și distanța nu au niciun impact. În 2025, nivelul globalizării a atins un record de 25,8%, susținut parțial de comerțul și investițiile asociate inteligenței artificiale.

Toate cele patru categorii de fluxuri au contribuit la atingerea noului record, înregistrând niveluri mai ridicate de internaționalizare. Fluxurile de informații rămân cele mai globalizate, urmate de fluxurile de capital și cele comerciale. Fluxurile de persoane rămân categoria cu cel mai redus grad de globalizare.

DHL Globalization Tracker

DHL Globalization Tracker este un raport concis, însoțit de un site interactiv, care oferă actualizări periodice privind evoluția globalizării și a comerțului mondial. Acesta completează renumitul DHL Globalization Report, publicat periodic începând din 2011.

Bazându-se pe date provenite din peste 25 de surse publice, private și academice, Tracker-ul analizează peste 30 de milioane de date privind fluxurile internaționale de mărfuri, capital, informații și persoane. Raportul include grafice interactive care permit utilizatorilor să exploreze cu ușurință tendințele la nivel regional, în funcție de alinierea geopolitică și pentru fiecare țară în parte. Datele și graficele pot fi, de asemenea, descărcate pentru utilizare offline.

DHL Globalization Tracker este realizat la inițiativa DHL și este elaborat de prof. Steven A. Altman și Caroline R. Bastian de la New York University Stern School of Business. Raportul și informații suplimentare sunt disponibile pe dhl.com/globalization.

Notă: DHL Globalization Tracker și DHL Globalization Report au fost cunoscute anterior sub denumirile „DHL Global Connectedness Tracker” și, respectiv, „DHL Global Connectedness Report”. Noile denumiri reflectă mai direct tematica cercetării. Domeniul de analiză și metodologia de bază rămân neschimbate, asigurând continuitatea față de edițiile anterioare.

Pe scurt: ediția din octombrie 2026 a DHL Globalization Tracker

Care este principala concluzie a raportului?

Boom-ul global al inteligenței artificiale oferă un impuls puternic comerțului mondial, în pofida tarifelor vamale mai ridicate și a conflictelor geopolitice. Comerțul mondial cu bunuri a crescut mai rapid în prima jumătate a anului 2026 decât în orice alt semestru din ultimii 15 ani, cu excepția revenirii excepționale de după pandemia de COVID-19.

Dincolo de comerț, raportul urmărește evoluția mai amplă a globalizării pe baza fluxurilor internaționale de mărfuri, capital, informații și persoane. În 2025, globalizarea a atins un nivel record de 25,8%. Raportul măsoară acest nivel pe o scară de la 0% – fără fluxuri transfrontaliere – la 100% – atunci când granițele și distanța nu au niciun impact. Toate cele patru tipuri de fluxuri au contribuit la atingerea recordului, devenind mai internaționale.

Care sunt perspectivele pentru comerțul mondial?

Perspectivele s-au îmbunătățit. Se estimează că schimburile comerciale mondiale cu bunuri vor crește în medie cu 3,4% pe an până în 2029, semnificativ peste ritmul anual de 2,7% înregistrat în deceniul precedent.

Este important de remarcat faptul că estimările actuale sunt mai optimiste decât cele formulate înainte de majorările tarifare impuse de SUA în 2025–2026 și de războiul din Iran. Acest lucru sugerează că impactul recentelor șocuri asupra economiei mondiale a fost mai redus decât se anticipa.

Cum au afectat tarifele vamale și conflictele geopolitice comerțul mondial?

Tarifele vamale și conflictele geopolitice continuă să genereze riscuri și perturbări. Cu toate acestea, impactul lor general asupra comerțului mondial a fost limitat.

Războiul din Iran a afectat rute maritime importante și a lovit în mod deosebit economiile dependente de strâmtoarea Ormuz, însă efectele au rămas în mare parte concentrate. Tarifele vamale SUA au crescut la cele mai ridicate niveluri din ultimele decenii, dar SUA au reprezentat doar 13% din importurile mondiale în ultimii ani, iar aproximativ jumătate dintre importurile americane erau exceptate de la majorările tarifare în august 2026. De asemenea, multe țări au evitat măsurile de retorsiune generalizate și și-au extins, în schimb, relațiile comerciale cu piețe alternative. Prin urmare, comerțul mondial a continuat să crească.

Unde crește cel mai rapid comerțul?

Asia de Est și Pacificul au înregistrat cea mai puternică creștere a comerțului dintre toate regiunile. Valoarea schimburilor comerciale a crescut cu 24% în primele cinci luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Europa a urmat cu 12%, iar Africa subsahariană cu 11%. Asia de Est și Pacificul nu doar că au înregistrat cea mai puternică creștere, ci și-au majorat ponderea comerțului desfășurat în interiorul regiunii. Aceasta a crescut de la 57% în 2025 la 60% în primele cinci luni din 2026. Lanțurile de aprovizionare asiatice care susțin boom-ul inteligenței artificiale au contribuit la această evoluție.

Reduce detașarea economică dintre SUA și China economia mondială la blocuri rivale?

Nu, cel puțin deocamdată. SUA și China și-au redus semnificativ relațiile economice directe în ultimul deceniu, însă acest lucru nu a dus la o fragmentare mai amplă a economiei mondiale. Principalii aliați ai SUA și-au menținut în mare măsură relațiile economice cu China. Un alt motiv este ponderea surprinzător de redusă a relațiilor directe dintre SUA și China în economia mondială. Comerțul dintre cele două țări reprezenta 3,5% din comerțul mondial cu bunuri la nivelul maxim din 2015, înainte de a scădea la 1,6% în primele cinci luni din 2026. Ponderea SUA și Chinei în investițiile internaționale ale companiilor este și mai mică – sub 1%.

A devenit SUA mai puțin dependentă de China?

Comerțul direct dintre cele două țări a scăzut semnificativ, însă situația este mai complexă atunci când sunt luate în considerare lanțurile de aprovizionare.

Bunurile importate în SUA din țări terțe conțin tot mai multe materiale și componente provenite din China. Dacă sunt incluse și aceste importuri indirecte, dependența SUA de China a scăzut doar marginal până în 2024.

Ar trebui companiile să își regândească lanțurile de aprovizionare pentru a-și crește reziliența? Pentru liderii de business, raportul recomandă pregătirea pentru eventuale perturbări fără renunțarea la avantajele oferite de implicarea pe piețele internaționale.

Deși anumite economii, industrii sau rute comerciale pot continua să fie expuse unor riscuri semnificative, fluxurile globale rămân, în ansamblu, puternice. Prin urmare, decizii precum relocarea producției ar trebui să țină cont atât de nevoia de reziliență a lanțului de aprovizionare, cât și de avantajele oferite de accesul la piețe și de prezența internațională.

Companiile care se retrag de pe piețele internaționale în timp ce competitorii lor continuă să opereze la nivel global riscă să își slăbească poziția competitivă.